Dacă tot am vorbit despre deschiderea pieței către dezvoltarea de proiecte imobiliare verzi, poate ar fi momentul să ne uităm și ce fac autoritățile ca să sprijine imobiliarele sustenabile. Și dacă ne uităm avem un răspuns simplu. Nimic. Sau mai nimic.
Nici cu termoizolarea, abia vreo 2.000 de blocuri din peste 85.000 la nivel național și nici din punct de vedere fiscal. Până în prezent, în România nu au fost introduse sau implementate, la nivel național, facilități fiscale pentru dezvoltatorii de proiecte imobiliare care respectă liniile directoare ale dezvoltărilor verzi.
În afară de asta, mai există și programul de sprijin Casa Verde, care se mișcă cu viteza melcului. Din 17.000 de dosare acceptate s-au plătit 193, iar susținerea e de 6.000 de lei pentru instalarea de panouri solare sau centrale pe biomasă și de 8.000 de lei pentru montarea de pompe de căldură.
Există inițiative neguvernamentale, precum cele ale Consiliului Român pentru Clădiri Verzi (RoGBC), care a elaborat în iunie 2013 un Ghid pentru promovarea clădirilor verzi prin reducerea impozitului pe clădiri.
Astfel, RoGBC a promovat utilizarea stimulentelor fiscale pentru a încuraja utilizarea stimulentelor fiscale pentru a încuraja eficiența energetică și responsabilitatea față de mediu în domeniul construcțiilor și proprietăților.
În cadrul Ghidului se regăsesc anumite propuneri de metode pentru acordarea reducerii de bază a impozitului pe clădiri, precum::
- Cu cât clasificarea din cadrul certificatului final pentru clădiri verzi este mai ridicată cu atât reducerea impozitului pe clădiri trebuie să fie mai mare;
- Reducerea de bază a impozitului pe clădiri nu va depăși 65% din impozitul aplicabil în mod obișnuit, iar reducerile totale ale impozitului pe clădiri nu va putea depăși 80% din impozitul aplicabil în mod normal. Se poate acorda o reducere specială de 100% pentru proiectele care satisfac cerințele standardului „Living Building Challenge”, întrucât estimările sunt că acestea vor fi deosebit de rare, fiind proiecte demonstrative cu o valoare semnificativă pentru comunitate;
- Cu cât clasificarea din cadrul certificatului final pentru clădiri verzi este mai ridicată cu atât perioada de aplicare a reducerii impozitului pe clădiri ar trebui să fie mai îndelungată;
- Perioada maximă pentru care se acordă reduceri ale impozitului pe clădiri ar trebui să fie de patru ani;
- Pot fi acordate reduceri suplimentare pentru impozitul pe clădiri, indiferent de clasificarea obținută în cadrul certificării pentru clădiri verzi, dacă se utilizează un teren „brownfield” (după cum acesta este definit de standarul „Leadership in Energy & Environmental Design” – LEED), pentru noi construcții în cazul unei certificări cu standardul „Deutsche Gesellschaft für Nachhaltiges Bauen e.V.” (DGNB).
Este important de reținut faptul că impozitul pe clădiri poate fi redus prin hotărâri ale consiliilor locale sau, după caz, ale Consiliului General al Municipiului București.
Premiera de la Cluj-Napoca
În 2012, în Cluj-Napoca, au fost emise primele hotărâri pentru reducerea semnificativă a impozitului pentru clădirile care dețin Certificat de Performanță Energetică de clasa A și un document care certifică statului de clădire verde. Reducerea de impozit se aplică doar imobilelor care se încadreză în standardele impuse de cele trei sisteme de certificare recunoscute la nivel global, LEED, BREEAM și DGNB.
Persoanele juridice plătesc jumătate din cota de impozitare existentă pentru clădirea aflată în clasa de performanță energetică A și care deține o certificare oficială recunoscută la nivel mondial. Aceasta înseamnă o reducere a cotei de impozitare pentru clădirile verzi la nivel local de la 0,5% la 0,25%.
Pentru persoanele fizice, Consiliul Local Cluj-Napoca acordă o reducere de 50% de la plata impozitului pe clădirea folosită ca domiciliu aflată în clasa de performanță energetică A și care deține o certificare oficială recunoscută la nivel mondial”, spune Simona Chirică, partener în cadrul casei de avocatură Schoenherr.
Între timp și municipalitatea din Timișoara dă semne că va introduce reduceri asemănătoare de impozite pentru clădirile verzi.
Finanțarea, cam ca impozitarea
În mod similar cu lipsa se prijin fiscal, nici înc azul finanțărilor bancare nu există o reglementare care să confere un tratament special proiectelor verzi.
De altfel, se observă că nici la nivel de practică nu s-a creat o constantă în acordarea unor beneficii pentru dezvoltatorii de clădiri verzi care vor să obțină finanțare pentru dezvoltarea unui astfel de proiect, arată și Mădălina Mitan, avocat la Schoenherr și Asociații SCA.
Tot RoGBC și doar cu caracter de recomandare, a introdu conceptul de Ipotecă verde care să susțină finanțarea construcției de clădiri verzi, care ar putea fi preluat de întreaga piață bancară din România. Dacă ar vrea și băncile, mai ales că „acesta este un produs bancar bazat pe riscul financiar scăzut al unei case verziă comparativ cu cel al unei construcții clasice. Într-un asemenea tip de finanțare, banca acordă anumite facilități pentru a susține construcția de proiecte imobiliare verzi”, arată avocații Schoenherr.
Informațiile din piață arată faptul că există mai multe bănci care și-au manifestat interesul față de proiectul de finantare cu ipoteca verde. Cu toate acestea, până acum cele mai multe se află în diferite stadii de implementare, o singură banca oferind de fapt asemenea finanțări în Bucuresti, Cluj-Napoca și Iași.
Investitorii și dezvoltatorii văd verde
Întâi de toate, o clădire verde chiar are avantaje față de una clasică, asigură costuri operaționale mai mici, deci o recuperare mai rapidă a investiției și dacă statul va avea o dată toate mințile la el, va beneficia pe perioade determinate și de reduceri ale impozitului. Așa că sunt interesante și pentru dezvoltatori și pentru investitori, mai ales că dau bine și la imagine.
„Fondurile de investiții care investesc în astfel de proiecte solicită existența unui certificat verde, deoarece reprezintă o modalitate recunoscută la nivel internațional pentru reflectarea calității. Acestea au în vedere faptul că o cladire verde va fi una de calitate și va avea costuri operaționale reduse. Acestor aspecte li se acordă o mai mare importanță în prezent, spre deosebire de anii anteriori când avantajele unei clădiri verzi nu erau atât de atent privite. În prezent, o etichetă verde a unei clădiri poate fi motivul unei vânzări mult mai rapide și ușoare”, arată Simona Chirică.
Deși construcția clădirilor verzi presupune utilizarea unor tehnologii diferite și mai avansate decât în cazul celor clasice, investiția nu e neapărat mai mare, dar uneori poate fi cu între 5% și 35% peste. Sumele alocate pentru operarea și întreținerea ulterioară „fac toți banii”, se recuperează repede, și, în plus, majoritatea corporațiilor caută birouri verzi, obligate de propriile reguli.
Interesul pentru clădirile verzi este în acest moment în stadiu incipient, însă credem că tendința va fi de creștere în România, în mod special în orașele mari. De altfel, asemenea proiecte deja au fost dezvoltate în orașe precum București, Cluj-Napoca sau Timișoara, continuă Simona Chirică.
Potrivit avocaților de la Schoenherr, ritmul de creștere al investițiilor în proiecte verzi va fi redus în următorii ani, dar există perspectiva ca evoluția acestei piețe să conducă la o modificare a abordării chiriașilor și investitorilor, în care întrebarea ce se va ridica nu va mai fi dacă un proiect este verde sau nu, ci cât este de verde.
